23 feb. NEURO – ANGIOGENEZA LEZIUNILOR ENDOMETRIOZICE
Carmen Anca Huniadi, O. Pop, M. Şandor, F. Stamatian
* Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, Clinica Obstetrică-Ginecologie
** Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea din Oradea
*** Clinica Obstetrică Ginecologie I, UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca
Rezumat
Introducere Endometrioza este definită prin prezenţa de ţesut endometrial glandular şi stromal în afara cavităţii uterine. Deşi patogeneza bolii rămâne necunoscută teoria „menstruaţiei retrograde” rămâne cea mai frecvent acceptată, iar fragmentele din efluentul menstrual au capacitatea de a se fixa şi supravieţui pe o suprafaţă peritoneală intactă.
Material şi metodă Am efectat un studiu clinic retrospectiv, observaţional, a cărui obiectiv principal a fost evaluarea histopatologică şi imunohistochimică a leziunilor endometriozice pentru verificarea ipotezei că acestea dezvoltă vascularizaţie şi inervaţie proprie. Lotul caz (30 paciente) a fost reprezentat de blocuri de endometrioză peritoneală, ovariană şi profundă infiltrativă. Lotul control (30 paciente) a fost reprezentat de endometrul eutopic obţinut de la femei fără o patologie endometriozică cunoscută. Detectarea vascularizaţiei a fost efectuată prin imunomarcaj CD34, determinarea proliferării celulelor endoteliale cu ajutorul Ki-67. Detectarea imunohistochimică a fibrelor nervoase a fost făcută prin anticorpi anti- S100 şi anti Bcl-2.
Rezultate Densitatea vasculară medie obţinută a fost de 28,2 ± 6,34 vase/mm2 pentru lotul cu endometrioză operată, respectiv de 15,8 ± 7,59 vase/mm2 pentru lotul control, diferenţă semnificativă statistic (P < 0.0001). Rata globală de pozitivitate a Ki-67 a fost de 90% în lotul cu leziuni endometriozice versus 30% în lotul control. Densitatea medie a fibrelor nervoase a fost de 22 ± 6,98 fibre/mm2 pentru lotul cu endometrioză versus 2,8 ± 1,972 fibre/mm2 pentru lotul control (P < 0.0001).
Concluzii Această ”neuroangiogeneză” poate fi o verigă patogenetică importantă şi o ţintă pentru noi abordări terapeutice în acestă boală a enigmelor
Abstract – Neuro-angiogenesis of endometriosis
Introduction Endometriosis is defined by the presence of glandular and stromal endometrial tissue outside the uterine cavity. Although the pathogenesis remains unknown, the „retrograde menstruation” theory remains the most frequently accepted and fragments from the menstrual effluent have the capacity to attach and survive on an intact peritoneal surface.
Materials and methods We performed a retrospective, observational clinical study whose main objective was the histopahtological and immunohistochemical assessment of the endometriotic lesions in order to prove that they develop their own vascularisation and innervation. The case group (30 patients) was represented by blocks of peritoneal, ovarian and deep infiltrating endometriosis. The control group (30 patients) was represented by the eutopic endometrium obtained from women without endometriosis. The identification of the vascularisation was performed through immunostaining for CD34, the determination of endothelial cell proliferation with the help of Ki-67. Immunostaining for the nerve fibres was made through antibodies anti-S100 and anti Bcl-2.
Results The mean vascular density was 28,2 ± 6,34 vases/mm2 for the case group, respectively 15,8 ± 7,59 vases/mm2 for the control group, statistically significant difference (P < 0.0001). Global positivity rate of Ki-67 was 90% in the group with endometrial lesions compared to 30% in the control group. The mean density of the nervous fibres was 22 ± 6,98 fibres/mm2 for the endometriosis group compared 2,8 ± 1,972 fibres/mm2 for the control group (P < 0.0001).
Conclusion This „neuro-angiogenesis” can be an important pathogenic link and a target for new therapeutic approaches in this disease.
Keywords: endometriosis, angiogenesis, CD34 S-100, Bcl-2