ELECTROCARDIOGRAMA FETALA IN SARCINA SUPRAPURTATA

ELECTROCARDIOGRAMA FETALA IN SARCINA SUPRAPURTATA

Gabriela Caracostea, F. Stamatian, D. Mureşan, Tunde Kovacs, Ioana Rotar, Raluca Cucu
Clinica Obstetrica-Ginecologie 1, UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca

Rezumat

      Obiective. Insuficienţa fetoplacentară, evenimentele hipoxice intrapartum sunt determinanţi importanţi ai prognosticului perinatal la sarcinile cu risc crescut. În acest studiu, am dorit să evaluăm modificările segmentului ST ale electrocardiogramei fetale în sarcinile suprapurtate.

    Metodă. Un studiu prospectiv, observaţional incluzând 26 de sarcini monofetale având peste 41 săptămâni de gestaţie. STAN S31 a fost utilizat pentru monitorizarea fetală. Au fost evaluaţi parametrii ASTRUP din cordonul ombilical, scorul Apgar la 5 minute, monitorizarea în NICU şi starea nou-născutului postpartum.
    Rezultate. Din 26 de pacienţi, analiza STAN a identificat 10 cazuri cu modificări ST în timpul travaliului. 6 trasee au prezentat evenimente ST, 2 creşteri episodice ale raportului T/QRS şi 2 ST bifazic gradul1. Nu s-a gasit o corelaţie semnificativă între evenimentele ST şi statusul acidotic sever (pH<7.00 and baze exces <-12mmol/l; RR=3.33, 95% CI 0.59-18.89) (p=0.16). 3 nou-născuţi cu evenimente ST au fost monitorizaţi în NICU (RR=2.00, 95% CI 0.66-6.03) (p=0.24). 3 cazuri cu evenimente ST au avut un scor Apgar <7 la 5 minute (RR=2.50, 95% CI 0.76-8.19) (p=0.14). A fost un caz cu o formă usoară de encefalopatie hipoxic-ischemica în grupul cu evenimente ST.
    Concluzii. La sarcinile suprapurtate analiza automată ST oferă informaţii despre mecanismele adaptative fetale din timpul evenimentelor hipoxice. Nu s-au identificat diferenţe ale statusului acidotic postpartum la feţii cu modificări ST intrapartum.


Abstract – FETAL ELECTROCARDIOGRAM IN PROLONGED PREGNANCIES

    Objective. Fetoplacental insufficiency, hypoxic intrapartum events are important determinants of perinatal outcome in obstetrical high risk pregnancy. We aimed to assess ST changes on fetal electrocardiogram in postterm pregnancies.

    Methods. A prospective observational study including 26 singleton pregnancies over 41 completed weeks of gestation. The STAN S31 was used to monitor fetuses. Umbilical cord blood analysis, Apgar score at 5 minutes, monitoring in NICU and neonatal outcomes were evaluated.
    Results. Out of 26 patients ST analysis identified 10 with ST changes during labor. 6 patterns were with ST events, 2 with episodic rise of T/QRS value and 2 with biphasic ST grade 1. No significant correlation was found between ST events  and severe neonatal acidotic status (pH<7.00 and base excess <-12mmol/l; RR=3.33, 95% CI 0.59-18.89) (p=0.16). 3 newborns with intrapartum ST events were monitorised in NICU (RR=2.00, 95% CI 0.66-6.03) (p=0.24). Apgar score<7 at 5 minutes was found in 3 cases with ST events (RR=2.50, 95% CI 0.76-8.19) (p=0.14). There was one case with a mild form of hypoxic-ischemic encephalopathy in group of ST events.
    Conclusions. In postterm pregnancies automatic ST waveform analysis provides information about fetal adaptative mechanism during hypoxic events. There were no differences in postpartum acidotic status for fetuses with ST intrapartum changes.

Key words : fetal, electrocardiogram, postterm, acidosis