22 feb. EFECTELE COMBINATE ALE FUMATULUI ŞI REGIMULUI ALIMENTAR ÎN CURSUL SARCINII ASUPRA CREŞTERII MATERNE ÎN GREUTATE ŞI ASUPRA PARAMETRILOR FETALI LA NAŞTERE
C. Ionescu, Ramona Rotaru, Diana Gheorghiu, Irina Pacu, B. Daviţoiu
Clinica de Obstetrică Ginecologie Spitalul Clinic de Urgenţă Sf Pantelimon Bucureşti
Rezumat
Introducere: Fumatul ţigărilor în cursul sarcinii determină o hipoxie cronică a fătului, datorită creşterii procentului de carboxihemoglobină, la 7-8%, faţă de 1% la nefumătoare, reducerii presiunii transportului oxigenului transplacentar şi vasoconstricţiei uterine. Obiectivul studiului este de a evalua efectul fumatului asupra parametrilor fetali la naştere şi asupra câştigului ponderal matern în cursul sarcinii.
Material şi metode: Lotul de studiu a cuprins 408 femei însărcinate, dispensarizate în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon (mai 2007 – august 2009), fiind un studiu prospectiv, observaţional. Statutul de fumătoare al mamei, factorii stilului de viaţă şi comportamentul alimentar au fost evaluate prin chestionare, completate între săptămânile 11-15 şi 34-37 ale sarcinii. Statutul de fumătoare, corelat cu creşterea optimă şi/sau excesivă în greutate din timpul sarcinii a fost reprezentat prin regresia logistică verificînd existenţa unor potenţiali factori perturbatori. Parametri principali urmării: Creşterea în greutate a mamei, statutul de fumătoare, regimul alimentar şi greutatea fătului la naştere.
Rezultate: Gravidele fumătoare au atins o greutate suboptimală, iar întreruperea fumatului în sarcină (“foste fumătoare”) a dublat riscul creşterii excesive în greutate. Asocierea ulterioară nu a mai fost semnificativă după ajustarea factorilor dietei sau a altor factori perturbatori. Greutatea la naştere a fost cea mai scăzută la copiii mamelor fumătoare, dar a fost asemănătoare la fostele fumătoare şi la nefumătoare.
Concluzii: Încetarea fumatului înaintea sarcinii sau în prima fază a acesteia nu este asociată cu o greutate redusă la naştere. Cu toate acestea, este asociată cu creşterea excesivă în greutate a mamei şi un consum de fructe şi legume scăzut.
Abstract – The effects of maternal smoking and dietary intake related to weight gain and birth size parameters
Objective: Cigarette smoking induces a state of hypoxia in the fetus because of an increase in carboxyhaemoglobin, 7-8% compared with 1% in nonsmokers, reduction of the pressure of oxygen transport through the placenta and uterine vessel vasoconstriction. The objective is to investigate the interaction of smoking status and dietary intake during pregnancy and its relationship to maternal weight gain and birth size parameters.
Material and method: 408 pregnant women were randomized in an observational prospective study between May 2007-August 2009, at the Clinical Umergency Hospital Sf.Pantelimon-Clinic of Obstetrics and Gynecology. Maternal smoking status, lifestyle factors and dietary habits were evaluated with questionnaires.All questionnaires were filled out between11 and 15 weeks and between 34 and 37 weeks of gestation.Smoking status in relation to optimal and |or excessive weight gain during pregnancy was represented with logistic regression controlling for potential confounding factors.
Results: Women who smoked throught pregnancy were unlikely to gain optimal weight or more(OR 0.51,95%CI 0.27-0.97),whereas smoking cessation in connection with pregnancy(“former smokers”) doubled the risk of excessive weight gain(OR 2.03,95% CI 1.24-3.35).The latter association was no longer significant after adjustment for dietary factors and other confounding factors. Birthweight was lowest among infants born to smokers,but birthweight was similar for former smokers and nonsmokers(3583+/- 491g versus 3791+/- 461g and 3826+/- 466g,respectively).
Conclusions: Smoking cessation in early pregnancy or pregnancy is not associated with low birthweight.It is,however,associated with excessive maternal weight gain and a low fruit and vegetable intake.
Keywords : Birthweight, dietary intake, pregnancy, smoking, weight gain
